Aporiile lui Zenon au evidentiat aspecte ale complexitatii miscarii ale devenirii timpului si spatiului, infintului etc ... precum si ale categoriilor pe care le oglindesc. Ele raman actuale pentru ca se raporteaza la unele probleme din domeniul fundamentelor matematicii.
Zenon care a trait intre anii 490 - 430 I. Hr. originar din Eleea a fost un filosof grec din scoala eleata, discipol al lui Parmenide. Aristotel il considera inventatorul dialecticii. Fiind un om politic s-a razvratit impotriva tiranulu Nearhus iar la interogatoriu i-a denunta pe toti prietenii tiranului, ca sa faca numai impotriva lui. In unele variante si-ar fi muscat limba scuipand-o in obrazul tiranului, in semn de dispret pentru lasitatea concetatenilor sai care au acceptat sclavia.
A trait in modesta cetate Eleea refuzand sa se mute in opulenta Atena. In sprijinul teoriilor lui Parmenide, Zenon formuleaza cateva paradoxuri logice cu scopul de a demonstra contraditiile generate de opiniile opuse filosofiei eleate. Astfel prin aporia Ahile - si broasca testoasa, Zenon arata imposibilitatea teoretica a lui Ahile "cel iute de picoior" de a ajunge si ia intrece o broasca testoasa fiind plecat cu un handicap oarecare se va situa mereu la jumatatea distantei care se va micsora la infinit. Aporia "spatiului" enunta faptul ca orice spatiu exista intr-un alt spatiu si asa la nesfarsit.
A trait in modesta cetate Eleea refuzand sa se mute in opulenta Atena. In sprijinul teoriilor lui Parmenide, Zenon formuleaza cateva paradoxuri logice cu scopul de a demonstra contraditiile generate de opiniile opuse filosofiei eleate. Astfel prin aporia Ahile - si broasca testoasa, Zenon arata imposibilitatea teoretica a lui Ahile "cel iute de picoior" de a ajunge si ia intrece o broasca testoasa fiind plecat cu un handicap oarecare se va situa mereu la jumatatea distantei care se va micsora la infinit. Aporia "spatiului" enunta faptul ca orice spatiu exista intr-un alt spatiu si asa la nesfarsit.
Astfel ca avem concluzia care se impune si anume ca spatiul nu exista. Aporia sagetii aduce in prim plan nemiscare sagetii care zboara deoarece fiecare lucru aflat in repaos ocupa un spatiu egal cu el insusi si cum sageata indeplineste aceasta premisa inseamna ca ea nu se misca.