Facultatile din Bucuresti II

Stiu, stiu. Am promis ca o sa mai povestesc si despre restul facultatilor pe care le-am vizitat si desi ma simt rau fizic, o sa fac acest efort.

Eu vreau... de fapt, voiam... inca nu stiu daca mai vreau, sa dau la Jurnalism. Da? Multi stiu asta. Ieri am fost sa vad cum e facultatea, sa vad poate se tin si aici cursuri deschise. Am ajuns in fata cladirii de cate-etaje-o-avea. Cam pustiu la prima vedere, dar in curtea facultatii mai erau ceva studenti. Era destul de frumos afara, dupa cum ati vazut ca a fost si mi se parea un inceput bun... Am intrat inautru si am fost intampinate de un maaaaaare gol... adica pur si simplu un gol (nu stiu cum sa il numesc) de unde plecau vreo 4-5 randuri de scari. Era intunecat si foarte rece, ca atmosfera. Dupa ce am vanat vreo doi oameni care puneau afise pe niste stalpi, i-am intrebat la ce etaj se afla Jurnalismul. [ acolo e o cladire maaaaareeee... a Politehnicii. Ii zice Leu, ca e un leu mare acolo... statuie, nu altsheva... ashiea]

Ne-au spus ca la 6 si ca sa o luam cu liftul. Eu cam am oroare de lift ce-i drept, dar am inceput sa ma obisnuiesc cu el. Am urcat mai multi, pentru ca acolo se vaneaza lifturile... o sa va explic putin mai incolo ce am vrut sa spun cu asta. Si toata lumea a apasat pe cate un butonel din panoul cu 123456789101111230923209843985. Mi-am dat seama ca ceva lipseste si dupa ce s-a oprit la 5, i-am spus Anei ca "Cre' ca tre' sa dam si noi cu bata intr-un numar de-acolo, poate castigam la loterie"....

Ramasesem eu, Andreea, Ana si inca o blonda care vorbea mai devreme in Gol (-ul de care ziceam mai sus, de la intrare) la telefon si se dadea mare... doamna. M-am asezat in fata panoului si am zis "UUuuhhhh... da' 5 unde o fi?" (fireste era o gluma... mai de prost gust, mai infantila, mai cum o fi fost) La care blonda, plina de bashini, apasa pe 5 inaintea mea si zice "E intre 3 si 7". Ma uit la ea si ii zic "Sti... am" Gagica mi-a replicat din nou, plina de bashini, "Da' daca ti-e frica sa mergi cu liftul de ce n-ai luat-o pe scari" Fara sa isi dea seama ca era vorba totusi de 6 etaje!... In fine. Trecand de asta. S-a oprit liftul la 6 si am coborat....

Si am dat de alt Gol... Nimeni imprejur, cred ca puteai sa si strigi ca sa auzi ecoul. Cu toate astea la 10 secunde apare femeia de serviciu. Intrebam pe unde e secretariatul si ne zice "La capatul holului" aratand spre un coridor... sinistru si morbid. Am vazut instantaneu cadrul dintr-un film horror prost ("Hostel" daca imi aduc eu bine aminte, cel mai idiot horror movie cu care mi-am pierdut vreodata timpul) in care personajul principal ajunge intr-un spital de nebuni in care se macelareau oameni. Trebuie sa recunosc ca am ezitat sa fac primul pas, dar... mi-am facut curaj si... m-am dus.

De o parte si de alta a coridorului erau multe usi. Multe... multe usi. Pe fiecare erau lipite foi trase la imprimanta cu tot felul de nume pompoase gen "Laborator radio", nu stiu daca am retinut bine insa. In orice caz, am ajuns la capat unde am dat de 2 studenti care asteptau intr-un alt mare... Gol. Oh well... am intrat in vorba cu ei, dar nu o sa va spun ce mi-au zis. - secretariatul era inchis asa ca nu am apucat sa stam la niciun curs din pacate-

Am vazut ca taxa pentru a da examenul de admitere este de 200 de ron. Ceea ce mi-a distrus complet toate perspectivele. Sper sa nu fie la toate asa. Nu inteleg ce intra in aia 200 de ron pentru o amarata de foaie si cateva mazgaleli cu rosu pe ea.

Cu un etaj mai jos era Psihologia. Acolo era mai multa lume si mai prietenoasa. Cel putin asa mi s-a parut. Holul era la fel, dar parca mai luminos si mai ok. Am coborat, am iesit din facultate si vreau sa spun ca m-am simtit atat de pierduta incat aproape ca ma apucase plansul.

Inainte sa mergem la Leu, am mers la Academia de Teatru si Film I.L. Caragiale. Acolo cladirea era foarte... fancy. Oamenii.. toti maturi, toti distanti. Nu mi s-a parut ca am vazut vreun zambet pe acolo. Am intrat la secretariatul de la etajul 1. Am fost tratata cu curu'. Mi-am bagat picioarele si m-am dus la 2. A fost mult mai amabila tipa de la 2. Ce-o fi asa greu sa vorbesti normal cu un om?

In orice caz, astea sunt parerile mele. Nu am asistat la nici un curs de aceasta data, iar observatiile mele sunt subiective. Adevarul e ca nu stiu cum sunt oamenii de acolo intr-adevar, insa din ce am auzit am ajuns la unele concluzii.

M-am simtit extrem de descurajata si am ajuns sa ma intreb... oare nu mi-au ajuns 12 ani pe bancile scolii? Oare n-ar fi vremea sa NU mai suport materii care nu imi plac, doar de dragul de a "face o facultate"? Sincer, admir oamenii care merg la cursurile alea de engleza sau germana, care pur si simplu mai au puterea sa stea pe bancile unei facultati, care pur si simplu nu au altceva mai bun de facut decat sa piarda vremea... Sincer nu stiu ce sa fac. Poate candva, cel mai probabil, o sa ma uit la ce am scris acum si o sa zic "Doamne, ce prostanaca eram" dar acum, chiar... nu stiu incotro ma indrept si nimeni nu cred ca poate sa ma ajute.

Si altfel de pantofi...

Daca esti aici citind acest articol inseamna ca si tu asemeni mie pur si simplu iubesti pantofii... Pantofii de dama si pantofii in general sunt cunoscuti ca fiind superbi, glamour, stilati, minunati, sexy,  dar ultimele tendinte in domeniu au creat niste modele care pot fi numite cu usurinta cel putin ciudate, scandaloase si bizare. Acesta este tipul de pantofi pe care as vrea sa vi-l prezint in acest articol. 
  • Desi majoritatea persoanelor sunt multumite cu a cumpara pantofi de firma ramanand fideli unui model anume, sunt si persoane care au gusturi mai extravagante.  Mai jos voi incerca sa prezint niste modele de pantofi care totusi consider ca nu ar putea fi purtate nici de cea mai neconformista persoana. Pantofi cu potcoava. Poate nu doar caii au nevoie de acest accesoriu...
  • Pantofi din blana. Este parte din cultura americana folosirea fiecarei parti anatomice a animalelor, asa ca unii designeri s-au gandit sa faca pantofi cu aspect animal. Trebuie sa apara noua colectie de pantofi dama in magazine.;
  • Pantofi cu aspect minimalist in care designeri au eliminat aproape tot pantoful
  • Parca sunt facuti pentru a te costuma de Halloween, acesti pantofi au proprietatea de a-ti deghiza picioarele in ce animal vrei tu...
  • Tocurile sunt elegante iar tocurile foarte inalte nu fac exceptie. Dar ar trebui luate in considerare si pericolele care exista, nu putine sunt femeile care si-au luxat gleznele in acest fel.
  • Pantofi facuti din materiale reciclabile, care par a avea un dublu rol atat de a proteja mediul cat de a oferi confort celor care ii poarta. Problema este ca nu mereu rezultatul este cel dorit, iar alte ori necesitatea este cea care duce la astfel de inventii
Indiferent cu ti se par aceste modele de pantofi, amuzati, scandalosi, sau poate chiar ai vrea si tu o pereche :), trebuie sa recunoastem ca pentru designerii din ziua de azi, creativitatea nu are limite...   

Facultatile din Bucuresti

In urma deciziei de a imi cladi pana la urma un viitor, am umblat prin facultatile din Bucuresti. De obicei planuiesc ce voi face. Sau mint? Da, ok. Am totul planuit. Mi-e rusine sa spun ca totul s-a dat peste cap astazi. Nu vreau sa dramatizez, dar am fost profund dezamagita dupa cum urmeaza.

Am fost la diferite filiale ale Universitatii Bucuresti. Am inceput cu Limbile straine ieri. Cu un an in urma am asistat la un curs de limba chineza cu un profesor exceptional. Mi-a placut foarte mult, desi sala era micuta (cabinet) cursul m-a facut sa uit de cladirea in care ma aflu sau de conditii. Anul asta am inceput cu un curs de germana intr-un amfiteatru. Sa definim notiunea de amfiteatru:

- Banci cum aveam in clasa a 1a. Cu 3 pe rand, ce-i drept. Masutele erau cat o palma, iar scaunele pliate de bancile din spate. Ati prins ideea, nu?
- Peretii crapati.
- Te uitai pe fereastra, vedeai numai zidul cladirii vecine.

Profesoara a fost ok la germana. Elevii... total plictisiti, total lipsiti de orice strop de viata. Majoritatea scriau, unii dormeau, altii ascultau muzica. Eh, stiu ca o sa spuneti: de-aia e facultate!...
Da, de-aia e facultate sa faci ceva ce iti place. Acum nu mai decide un calculator pentru tine. In fine. Urmatorul curs - engleza.

S-a tinut tot intr-un amfiteatru. Era mai ok asta, ca loc. Avea pe acolo un proiector, niste boxe... ma rog, detalii inutile. La curs:
- toata lumea avea exercitiile xeroxate.
- majoritatea lucra separat de profa si elevii care mai raspundeau.
- unii faceau in paralel cu alte materii.
- unii faceau cu totul altceva.
- profesoara total lipsita de chef. studentii total lipsiti de chef.
- cand se raspundea se vorbea foarte incet, atat incat oricum nu ajungea sunetul la toata lumea si chiar daca te-ai fi chinuit sa intelegi ceva, nu reuseai.
- nivelul elevilor de pregatire lasa de dorit. Nu fac pe desteapta, dar unele chestii... man....
- cand se termina un exercitiu si trebuia sa se aleaga alta persoana pentru a raspunde, toti lasau capu' jos si ignorau privirile insistente alea profesoarei. Profesoara nu le stia numele (normal, la atatia elevi) si oricum nu putea sa ii strige "heeey, fata in rosu... hey, tipa in dungi! Dada, tu... vrei sa raspunzi?" pentru a-i pune sa raspunda.
- din 40, 37 erau studente.

Nu vreau sa ma intelegeti gresit. Ce am vazut ieri m-a intristat cumplit pentru ca nu imi imaginam ca intr-una din cele mai "bune" facultati de stat sa fie asa. Este o lipsa de interes incredibila din partea... Ministerului. Cum sa lasi frate aceleasi banci de douaj' de ani? Ce, daca e de stat tre' sa... pffff... nici nu mai zic, simt cum mi se urca sangele la cap.

Sa imi aduca cineva aminte de ce Universitatea Bucuresti este pe locul 3 in Romania?

- as scrie din seara asta si despre urmatoarele facultati pe care le-am vizitat insa pastrez pentru maine. Ideea de baza e ca nici nu stiu daca mai vreau sa ma mai duc la vreo facultate... si nu cred ca vreau sa ma dezlipesc de liceul asta... nu inca :(

Tipuri de jocuri online

Cati dintre voi se joaca jocuri online? Cred ca toti dintre cei care citesc acest post au jucat un asemenea joc cel putin odata. Printre cele mai populare jocuri care se gasesc online sunt cele de pe site-urile de socializare. Nici acum nu imi vine sa cred cum mama la cei aproape 60 de ani ai ei isi petrece ore in sir cultivand, udand si culegand recolta de pe FarmVille. Cateodata cand pleca de acasa mai multe zile chiar imi lasa cu limba de moarte ca sarcina sa ma ocup de recoltele ei .
Cred ca aceste jocuri online de pe platformele de socializare sunt printre cele mai populare la momentul actual. In primul rand sunt jocuri simple, in general de tip puzzle, life simulator sau racing. Acest lucru in combinatie cu milioane de utilizatori care sunt online pe aceste retele de socializare creeaza un mediu proprice pentru succesul lor.
Printre cele mai populare jocuri de pe retelele de socializare din acest moment regasim:
1.FarmVille –  un joc dragut cu diverse activitati care se desfasoara in cadrul unei ferme;
2.Word Challenge – un joc de gandire care iti testeaza atat vocabularul cat si viteza de reactie;
3.Texas Holdem Poker – cred ca acest joc nu mai are nevoie de nici o descriere - numele spune tot;
4.Cafe World – actiunea se desfasoara in cadrul unul restaurant pe care jucatorul trebuie sa il conduca;
5.Treasure Isle – pentru pasionatii jocurilor de aventura, asa cum spune si titlul, trebuie sa gasiti comoara;
6.Mafia Wars -  un joc despre mafie si viata in cadrul ei. Se poate juca impreuna cu prietenii;
7.Fish Ville -  pentru pasionatii de pesti... puteti avea propriul vostru acvariu;
8.Pet Society -  si daca pestii sunt prea mici sau iti doresti alt animal, acest joc iti ofera posibilitatea de ati alege animalutul pe care ti-l doresti si sa ai grija de el.

Alba-neagra

Pana la urma "Restul e tacere" o sa sune in boxele de acasa nu in cele de la cinema. Of, banii astia iti mananca viata uneori. In toate partile ai nevoie de ei. M-am si saturat. In stanga bani, in dreapta bani... mai am putin si ii dau si lui Dumnezeu bani sa imi asculte rugaciunile. Cacat...

Am citit mai demult niste fragmente din "Jurnalul lui Adam si al Evei" de Mark Twain si vi-l recomand cu drag. E chiar misto, uite cand o sa termin cu toate examenele o sa caut cartea.

Am vrut pe 2 octombrie sa ma duc la schimb de carti da' m-am luat cu altele si n-am mai ajuns. Pacat, chiar vreau macar o data sa vad si eu cum e atmosfera pe acolo.

In schimb Marti am fost la un cenaclu. Au participat colegi din alte licee. Fiecare a citit ce a adus. Unii au fost foarte buni. Mi-a facut o deosebita placere sa ascult textele lor. Insa, cum era si normal, au fost si incepatori. Am comentat la ei si mi-am spus parerea. Le-am sugerat sa mai citeasca. Sa mai lucreze textul. Si pentru asta normal ca mi s-a sarit in cap formandu-se un mic conflict. Acum, cel mai mult m-a enervat:

1. faptul ca atunci cand lor nu le-a convenit ce am spus eu, au inceput sa compare textul ei cu al meu. Si nu mi se pare normal. Pentru ca avusesera ocazia sa spuna ce nu le-a placut si nu au facut-o. Asa ca din moment ce vorbeam despre un text, nu prea poti sa intorci discutia la altul. In orice caz, mi-am adus cu mult aminte de mine cand eram mai tanara si mi-am dat seama ca acum n-ar mai fi acelasi lucru. Uite, ca in timp, inveti sa accepti si parerile celorlalti. Probabil ca atunci si eu as fi facut acelasi lucru. M-as fi infuriat, as fi dat cu jucariile de pamant... Dar acum as asculta si as baga de seama. Pentru ca ala care se gaseste sa vorbeasca poate stie mai multe decat mine si poate parerea lui o sa ma ajute.

2. cel care era invitatul serii era cam.... optimist. In sensul ca nu puncta decat lucrurile bune ale textelor. Dar daca facem asa, ce se mai alege de noi? Ca oricum, suntem amatori si mai e mult de mers pana ajungem sa publicam un volum sau sa fim recunoscuti... Sa fim scriitori. As indrazni sa spun ca acele critici nu erau deloc constructive. In orice caz, sunt foarte curioasa in ceea ce-l priveste pe urmatorul invitat. Cred ca o sa fie foarte interesant.

Pacat ca cenaclul asta se tine seara. Si eu oricum nu am cu cine ajunge acasa... Doamne, si centru' asta e imbibat cu drogati si tot felul de tipi dubiosi (seara). Pe bune, cand am ajuns pe Pantelimon era pustiu incat puteai dansa pe sosea.... Si in masina lumea dormea, toti obositi de la serviciu. Nu se lua nimeni de tine, fiecare isi vedea de treaba lui. Eh, si acuma... sa vedem pe cine corup sa vina cu mine. Singura nu ma mai duc. Si daca nu gasesc pe nimeni.... vad eu.