Cum iti organizezi propria nunta

Restaurante pentru nunti sau saloane evenimente reprezinta principala cautare a tuturor mirilor in special in perioada august - septembrie. Din pacate insa nu toate saloanele pe care le-am dori au disponibilitate in aceasta perioada, deoarece rezervarile se fac chiar si cu un an doi inainte. Totusi ca sa fii un bun organizator al propriei tale nunti, chiar daca nu cunosti data exacta a marelui eveniment, trebuie macar sa te interesezi din timp. Si lista incepe astfel cu urmatoarele: cauti cele mai ravnite restaurante de catre tine si partenerul sau partenera ta, verifici disponibilitatea lor pentru preajma evenimentului, pentru data aproximativa, dupa care alegi ziua in functie de cum este liber.

Dupa ce ai stabilit clar data, si ai dat un numar aproximativ de persoane care vor participa la eveniment, dupa marea alergatura dupa restaurante, ideal este sa faci o lista, sa obtii confirmari ale invitatilor, macar cu o luna inainte. Ca sa iti organizezi propria nunta - nu trebuie sa un mare expert in planificare si organizare, trebuie doar sa pui suflet. Si daca la propria nunta nu pui suflet, atunci la ce? OK!

Ai rezolvat cu invitatii, insa acestea au fost partile cele mai usoare, deoarece inainte de invitati trebuie sa stabilesti modelul de invitatii pentru a-i putea chema pe acestia cu un mare stil. Ideal este ca atunci cand inmanezi o invitatie la propria nunta, sa mergi si cu o sticla de vin sau o cutie de bomboane, iar aici ne referim macar la persoanele mai importante, gen frati, surori, parinti, nasi, cavaleri de onoare. Nu va lasati in baza faptului ca acestia stiu deja de marele eveniment, ignorandu-i, deoarece ei sunt cei mai importanti.

Meniul trebuie si el ales in functie de propriile preferinte insa nu uitati sa tineti cont si de persoanele care il vor servi, si anume invitatii. Ganditi-va la ceva ce place tuturor, evitand sa alegeti un meniu prea complicat, in special daca invitatii fac parte din categoria de mijloc sau varste depasite de 50 de ani.

Orasul ciudat

Coborisem din tren in statia de destinatie, in mijlocul unui cimp, cultivat cu vita de vie si porumb. Controlorul, cu care intrasem in vorba, imi spusese ca orasul era la vreo doi kilometri departare si ca persona care dorea sa-mi vinda casa sedea inainte de a intra in oras, fiind un var de-al sau cam ticnit, iesit la pensie. Drumul spre oras era, de fapt, o carare ingusta prin mijlocul lanului imens de porumb ( destul de nesigura, dealtfel, pentru un strain!), existind riscul de a fi atacat, ca sa nu zic mai mult ( cu atita banet la mine!) Din fericire, n-am fost atacat de nimeni ( traisem doar cu frica! ) si am ajuns cu bine la nea` Fane, care ma astepta in drum. Casa despre care-mi vorbise la telefon nu arata cum se laudase, chiar ma dezamagise, aducea cu un bordei medieval ( fiind construita din birne de lemn de stejar si chirpici!).” Nu-i tocmai ce mi-ai spus! ii reprosez eu.

Nici macar electrificata, cum m-ai asigurat, nu-i?” Omul imi arata linia de curent electric care trecea pe deasupra casei.” Nu trebuie decit sa te legi de firele alea doua!” se apara el. Cit despre casa, ce sa-ti spun! Este asa cum o vezi. Alta n-am! Doi ani am luat lectii de marketing de la doamna primar ca s-o pot vinde!” Interiorul imi displacu si mai mult, semana cu un grajd si mirosea a mucegai.” Ti-o las la jumatate! supralicita omul vazindu-mi dezamagire de pe fata Nu-i cine stie ce, dar la banii astia nu gasesti nicaieri casa si teren, pe deasupra!” Avea dreptate. Cautasem si nu gasisem nicaieri. Apoi locul era pe gustul meu: linistit, curat, izolat, cu iesire la drumul public, un adevarat chilipir. “Las-o la un sfert, i-am zis, si ti-o cumpar! Mai pun ceva si fac alta!”.

Speriat sa nu ramina cu piatra de moara atirnata de git, omul batu palma. Ca sa facem actele trebui sa mergem in oras sau ce-o fi fost locul acela cu vreo cinci-sase case, o circiuma si un magazin, plus o maghernita prapadita, care era primaria. Devenisem cetateanul cu numarul sapte din Orasul fara nume, cum se numea locul acela, cu sansa de a fi numit cetatean de onoare, dupa publicarea cartii, pe care o incepusem. De unde venisem, n-aveam nicio sansa!

Cum sa cumperi inteligent de Black Friday 2015?

Prin excelenta, Black Friday 2015 este o sarbatoare a reducerilor, o perioada de o saptamana si ceva in care mai toti comerciantii cauta sa ne orbeasca cu cele mai bune discounturi din tot anul. Totusi, reducerile nu trebuie sa dicteze orice achizitie, mai ales ca orice comerciant va incerca sa isi vanda si produsele mai putin bune, cu anumite minusuri pe care, la prima vedere, nu ai cum sa le descoperi la timp. Ca sa nu cadeti in capcana comerciantilor de Black Friday 2015 este bine sa urmati urmatoarele sfaturi. Nu scapati din vedere stocul existent in acel moment cand faceti o comanda online. Este vorba totusi de cateva zile in care toata lumea cauta chilipiruri, asa ca stocurile sunt limitate.

Degeaba comandam un laptop la un pret bun daca nu verificam si stocurile pentru a vedea daca mai e disponibil online. Si pretul e foarte important. Nu trebuie sa va lasati orbiti de reducerile de moment si trebuie sa urmariti pretul produselor dorite si cu cateva zile inainte. Au fost ani in care cu o saptamana inainte un produs avea un pret crescut artificial, iar de Black Friday s-a taiat cresterea si pretul de vanzare a ramas acelasi-ba uneori s-au vandut produse mai scumpe de Vinerea Neagra, peste pretul de raft. Si tot legat de pret, trebuie mare atentie la ce cumparati, pentru ca fiecare reducere prea mare ascunde cu siguranta un produs prost sau cu defecte care-l fac inutilizabil. Alta modalitate prin care te poti asigura ca nu scapi oferte importante este crearea unui cont pe site-urile de unde vrei sa cumperi.

Veti primi newsletter automat cu ce e nou de Black Friday 2015, cele mai bune oferte si veti putea comanda imediat, fara a mai pierde timpul cu finalizarea inregistrarii pe site-de obicei browser-ul dvs. va stoca datele de logare si autentificare va fi facuta imediat. La final, dupa ce ati validat comanda, va trebui sa alegeti plata ramburs pentru a putea verifica produsul amanuntit, in fata curierului, inainte de a da banii.

Cainele

La casa din fata blocului meu traieste un ciine (un pechinez mic si indracit!), caruia i-as rupe cu multa placere gitul sau l-as arunca intr- gura de canal. Nu urasc ciinii, dar acesta a reusit sa ma scoata din sarite. La miezul noptii sau la trei dimineata, cind e somnul mai dulce, se apuca de latrat: ba la un ciine care trece strada, ba la o femeie, care se intoarce de la serviciu, ba fara nici un motiv.

Are o voce ascutita, insinuanta, care te zgiriie la creier. De la o vreme am inceput sa arunc cu tot felul de obiecte in el ( fara efect, aceasta il facea sa latre mai tare!), sa chem Politia, Pompierii, Protectia Mediului, nici nu mai stiu pe cine am mai chemat. Inutil. Latratul ciinelui ( spuneau ei ) se incadra in parametrii prevazuti de lege, asa ca singura solutie era sa-i rup gitul sau sa-l otravesc.

Am incercat-o si pe asta, dar javra ( ca sa vezi!) nu minca de la oricine, nici de pe drum, fiind educata sa manince doar de la stapin. M-am resemnat, in cele din urma, incercind sa dorm ziua si sa ma gindesc noaptea cum poate un ciine sa impinga la nebunie un om!