Nu sunt nici experta in social-media si nici specialist in psihologie, dar pot sa ma declar cunoscatoare atunci cand vine vorba despre lucruri pe care am avut ocazia sa le experimentez pe propria-mi piele. Pentru ca m-am confruntat cu dependenta de Facebook asa cum, probabil, o faceti si voi, ma simt in stare sa identific unul dintre cele mai daunatoare efecte pe care aceasta o are: daca vrei sa te simti neimplinit/ ratat/ sarac si altele, Facebook-ul e un loc potrivit care te poate ajuta sa intri intr-o asemenea stare. Altfel zis, intrand pe Facebook iti vei da seama cat de nefericit esti.
Poate o sa imi spuneti ca Facebook-ul e chiar ok si ca iti da o stare buna cand ai ocazia sa fii permanent cu ochii pe noutatile vechilor prieteni pe care nu i-ai mai vazut de un car de ani, avand posibilitatea de a impartasi bucuriile cu ei. Nimic mai adevarat. Nu neg nicio clipa legaturile benefice pe care le poti crea doar in acest fel. Dar, ce vreau eu sa spun este ca minusul legat de ceea ce crezi despre tine insuti devine, de multe ori, mai semnificativ decat plusul.
Sigur ca te simti undeva sub medie atunci cand vezi pozele colegilor care se distreaza pe cinste in Caraibe, vecinul de la parter care are jobul visurilor lui si si-a mai cumparat si ultimul racnet de masina, in timp ce tu stai cu o bere langa tine incercand sa iti cauti din nou de munca. Partea pe care tu nu o vezi in toata povestea asta, este cea a celor care sunt mult sub tine. E simplu: posteaza doar cei care au, si ii observi doar pe cei care duc o viata superioara tie. Tu nu esti ultimul, dar cei care sunt undeva sub nivelul tau de trai intra intr-o umbra prin care tu nu strabati pentru a-i observa. „O, ia uite ce familie fericita are asta!”, „Pf, nu o sa ajung niciodata sa am o casa ca a lor!”, „Oau, da’ au si ATV!” - cam asta e atitudinea ta in timp ce dai scroll in cautare de nimic.
Uiti, insa, sa intri si pe pagina aluia care cu salariul minim isi creste familia cu 5 copii si nu iti spui niciodata „Eu am mancat o cina mai buna decat el aseara.” Si uite cum telurile pe care ti le propui vazand ce altul are, devin din ce in ce mai greu de atins, in timp ce tu devii un nefericit care se uita avid la pozele celoralti.
Pana una alta, v-as propune sa vedeti cam cum e viata fara o saptamana de Facebook, cum e sa te bucuri de ziua de maine si de soarele de pe cer, cum e sa respiri o gura de aer proaspat si sa te uiti la luna in loc sa stai cu ochii in telefon pana la miezul noptii.
P.S. Faza cu fericirea a fost si dovedita stiintific, dar eu zic ca mai bine va convingeti singuri.