10 incercari de a crea un limbaj universal perfect

Volapük. Intr-o noapte in care nu putea dormi, un preot catolic german pe nume Johann Schleyer a simtit ca trebuie a se aspuce sa creeze un limbaj universal. Proiectat in asa fel incat sa fie foare usor de invatat, el a creat un sistem de radacini derivate din limbajul european asa de simplu incat nu era recunoscut de cei care vorbeau oricare dintre limbile europene. Volapük s-a raspandit printre cei din clasa de mijloc si era vazut ca o unealta foarte folositoare pentru comunicarea international intr-o perioada in care dominatia americana economica a sigilat statutul englezei ca lingua franca a Europei. Preotul a tinut foarte mult si la diacritice, pentru ca, spunea el, o limba fara diacritice suna monoton, plictisitor, zgarie urechea. Asta a facut ca limba sa fie exccesiv de straina mai ales pentru americani. El nu a permis nimanui sa ii impuna anumite reguli si si-a format o miscare a sa prin care cultiva aceasta limba noua. Pe masura ce esperanto incepea sa devina tot mai popular, Volapük s-a dezintegrat in variantele rivale. Pana prin anii 1960, propozitia „a vorbi Volapük” era un idiom francez care facea referire la a vorbi fara sens, aiure, fara nici un inteles. Propozitia a cazut in dizgratie in 2010, cand presedintele de atunci al Frantei, Nicolas Sarkozy a folosit-o gresit referindu-se la negocierile Natiunilor Unite care nu mergeau prea bine.