Biohacking este un termen care incepe sa fie folosit frecvent in cercuri restranse insa in din ce in ce mai multe domenii. El defineste un fel de biologie cetateneasca, intocmai ca jurnalismul cetatenesc si este facut de regula in laboratoare mici de catre cei care sunt pasionati de asa ceva. Cateva exemple de biohacking sunt modificarea ADN-ului plantelor pentru a le mari rata de crestere, izolarea unor materiale genetice pentru a le face sa fie mai rodnice.
Miscarea biohacking isi propune sa imbunatateasca entitatile biologice intocmai ca un upgrade facut unui calculator. Scopul ultim al biohacking-ului si potentialul sau sunt legate de University of Reading si de profesorul Kevin Warwick. Impreuna cu ai sai colegi, profesorul si-a dorit sa stie daca poate construi un computer care ar putea sa interfereze cu sistemul biologic al unei persoane. Si au putut acest lucru. Dupa ce a demarat proiectul Cyborg, profesorul si-a implantat primul cip in brat in 1998. Cip-ul transmitea un semnal care permita computerului sa il gaseasca pe reputatul profesor, deschizand usi si aprinzand luminile si computerele in timp ce se misca prin departament.
Alt experiment a implicat-o si pe sotie, careia i-a implantat un cip, apoi si-a pus unul si siesi. Astfel, el putea simti ce facea ea, fiind vorba de un fel de telepatie electronica. Cercetarile recente l-au adus si mai aproape de adevar, reusind sa combine electronica cu tehnica si cu biologia. In 2011 ajunsese sa poate transmite cu ajutorul roboteilor informatii prin senzori in celulele creierului crescute pe culturi, in asa fel incat sa le determine sa proceseze informatia si sa interactioneze cu stimulii exteriori. Este foarte greu de lucrat cu aceste celule pentru ca au personalitatea lor si de multe ori nu raspuns la stimuli in felul in care isi doreste cercetatorul.
Momentan s-au folosit celule prelevate de la soareci, insa pe viitor profesorul vrea sa faca experimente si pe celule umane. Scopul sau ultim este crearea unui creier uman care poate interactiona cu tot ce exista intr-un laborator. Tot el se presupune ca a creat si computerul care bate testul Turing, asa ca hotarul dintre biologic si tehnologic e deja sters cu buretele.